XI
Fecioarele îngenunchiate
Pe lespezi reci în mănăstiri
Au frunțile încununate
De slava dulcilor martiri.
Fecioarele cari se închină
În liniştea din mănăstiri,
Au în privirea lor senină
Ceva din tristele iubiri.
Fecioarele cari visează
În învechite mănăstiri
Strălucitoare-s ca o rază
A misticelor fericiri.
Dar sunt fecioare sbuciumate
Ce plîng în negre mănăstiri.
Ah, tragicele adorate
În clipa albei pocăiri!
Pe lespezi reci în mănăstiri
Au frunțile încununate
De slava dulcilor martiri.
Fecioarele cari se închină
În liniştea din mănăstiri,
Au în privirea lor senină
Ceva din tristele iubiri.
Fecioarele cari visează
În învechite mănăstiri
Strălucitoare-s ca o rază
A misticelor fericiri.
Dar sunt fecioare sbuciumate
Ce plîng în negre mănăstiri.
Ah, tragicele adorate
În clipa albei pocăiri!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu